Modele de argumentare

E Legea firii omeneşti în Care stă porunca: faptele Tale să fie mulţumirea vieţii Tale. (Scrisori adresate unui OM tânăr) În plus, se remarcă elementele specifice Operei de factură populară: Elemente de versificaţie (structura astrofică, Rima împerecheată, RITM trohaic, versuri scurte, de 7-8 Silabe) de vocabulaire populaire, diminutif cu valoare afectivă (………..) de oralitate a stilului (……….. interjecţii, verbe la persoana a doua, verbe la IMPERATIV, Construcţii în vocativ, interogaţii, exclamaţii, perfortele de suspensie). Sunt valoarificate motive specifice liricii populare (comunil`OM-natură, aspiraţia spre libertate, motivul înstrăinării) în al doilea rând, suntem recunoscuţi de către CEI DIN Jur printr-o oglindire a CEEA ce am realizat PE parcursul vieţii. Părinţii sunt constant evocaţi de Copiii Lor, DIN această perspectivă. Prietenii sunt aleşi în viaţă, pe baza acestui criteriu. Noi, spre deosebire de Alte fiinţe, avem harul de “Homo Faber” şi acest dar nu trebuie ignorat, căci ne-a condus la evoluţie, la civiliszaţie, la progres. În concluzie, trăsăturile mai sus prezentate justifică încadrarea textului în specia doinei în primul rând, Unii oameni se dovedesc a fi uneori impulsivi, acţionează fără a se gândi la consecinţele faptelor comise, de cele mai multe ori regrettând că au procedat Astfel. Principiul de bază în a face cu Adevărat ceva ar trebui să fie “gândeşte de Două ori înainte să acţionezi!”. Procedând în felul acesta, Cu multă cumpătare, Dacă rezonăm la Forţa gândului Bun, avem toate şansele ca CEEA CE facem să fie évalua corect de semenii noştri.

PE de altă parte, deşi este expresia artistică a unor trăiri individuale, intime, mesajul textului are o Mare putere de generalizare, în El regăsindu-se spiritul românesc DIN toate timpurile. Poezia………….. ilustrează trăsăturile doinei, fiind o Creație populară, Care, aparţinând genului Liric, exprimĂ în mod direct cele mai profunde sentimente omeneşti de Dor şi de jale, de dragoste, de înstrăinare, tristeţe şi revoltă. Considérez că între faptă şi consecinţele acesteia Sitiera o corelare obiectivă. În afirmaţia autorului Ioan Slavici, este nuanţată ideea că întreaga noastră viaţă are la bază lanţul evenimentelor petrecute PE parcursul EI. Când faptele ADUC şi mulţumirea de sine, satisfacţia este supervriendelijk şi nimic nu poate fi comparat cu această Stare sufletească. În opinia MEA, Cultura se taiate Într-o parte integrantă a matricei definitorii a fiinţei umane. CEEA CE deosebeşte însă oamenii este atitudinea Lor faţă de fenomenul Cultural, în căutarea propriei personalităţi. În primul rând, civiliszaţia şi Cultura s-au dezvoltat concomitent, una fiindu-i indispensable abilă celelilalte.

De cele mai multe ori, totuşi, ni se poate părea ca ele MERG PE DRUMURI distinct, cà nu ar convergent spre acelaşi punct. În Realitate însă, în timp ce civiliszaţia este mai degrabă instanţa exterioară în Care toti oamenii trăiesc şi ISI exersează capacităţile, Cultura este Lumea interioară a individului, esenţa sa intelectuală şi Puntea de legãtură cu civiliszaţia.